Ce au decis ministrii de finante ai tarilor UE in legatura cu reglementarea sectorului cripto

1.52K 0

Investitorii si traderii de criptomonede primesc o veste cat de cat linistitoare dupa o saptamana agitata in care s-au inregistrat scaderi semnificative si piata a avut de pierdut serios. Noutatea a venit in cursul acestui weekend dinspre Viena, locul unde ministrii de finante ai tarilor UE s-au intalnit in cadrul unei reuniuni informale ECOFIN.

Dar ce s-a decis la Viena?

NIMIC concret, dar pe principiul “no news is good news” vom considera ca fiind o veste buna faptul ca sefii finantelor europene nu s-au grabit sa ia decizii intr-un moment in care fenomenul fie nu este pe deplin inteles (in toata complexitatea sa), fie nu sunt suficiente informatii care sa permita decidentilor alegerea celei mai bune variante de reglementare.

Ministrii de finante au convenit că nu se vor grabi sa ia masuri pentru a reglementa piata cripto si ca vor astepta rezultatul unei analize aprofundate a autoritatilor europene inainte de a decide asupra oricaror masuri, potrivit oficialilor implicati în discutii.

“UE va actiona cu atentie in acest domeniu”, a declarat ministrul irlandez de finante, Paschal Donohoe, reporterilor din capitala austriaca.

Oficialii s-au alaturat astfel Consiliului de Stabilitate Financiara care a declarat la inceputul acestui an ca activele cripto nu ameninta in prezent sistemul financiar.

Autoritatile de reglementare din intreaga lume fac eforturi pentru a tine in frau una dintre cele mai mari efervescente investitionale din istoria recenta dar au abordari diferite, de la o represiune masiva in China, la un regim de acordare de licente in Japonia. Factorii de decizie din UE au actionat in vederea cresterii transparentei pe piata, dar totusi s-au abtinut de la introducerea unor norme care sa protejeze investitorii sau sa protejeze institutiile financiare traditionale de riscurile pe care le prezinta industria cripto.

Bruegel, un think tank cu sediul la Bruxelles, a scris intr-un raport pregatit pentru reuniunea ministrilor ca “limitarea expunerii institutiilor financiare” la criptomonede ar fi un subiect “sensibil”.

De asemenea, in raport se mai spune ca ar putea fi utila observarea atenta a diferitelor solutii aplicate de unele tari UE si a impactului lor, inainte de a trece la o abordare mai armonizata cu un singur supervizor al pietei europene cripto.

In acest context, Romania pregateste vreun pachet de solutii viabile pentru reglementarea acestui domeniu? Deocamdata nu stim dar abordam si acest subiect in partea de final a acestui articol.

Dezbaterea de la Viena a avut ca principal obiectiv asigurarea ca toata lumea intelege provocarea si de a face ca factorii de decizie politica sa fie “intr-o pozitie din care sunt capabili sa actioneze”, a declarat ministrul german de finanțe Olaf Scholz. “Este evident ca nu ar trebui sa asteptam prea mult timp cu luarea unei decizii”.

Un indice Bloomberg care monitorizeaza evolutia cotatiilor celor mai importante criptomonede a scazut cu aproape 15% in cursul acestei saptamani, pe fondul ingrijorarii ca adoptarea la scara larga a activelor digitale va dura mai mult decat era anticipat. Bitcoin, cea mai importanta criptomoneda, este in scadere cu 65% fata de varful atins la sfarsitul anului 2017.

 

Vicepresedintele Comisiei Europene: “activele cripto sunt aici pentru a ramane aici”

La finalul primei zile a reuniunii vicepresedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, responsabil cu stabilitatea financiara, serviciile financiare si pietele de capital din cadrul Uniunii Europene, a sustinut o conferinta de presa in cadrul careia s-a referit si la discutiile despre reglementarea sectorului activelor cripto:

“Am avut, de asemenea, un bun schimb de opinii privind activele cripto. Vedem ca activele cripto sunt aici pentru a ramane aici. In ciuda turbulentelor recente, aceasta piata continua sa creasca.

 

In special ofertele initiale de moneda sau ICO-urile, vedem ca acestea au potentialul de a deveni o forma viabila de finantare alternativa. Inca de anul trecut ICO-urile au ajutat la strangerea de finantari in valoare de peste 6 miliarde de dolari, iar in acest an suma totala a finantarilor va fi substantial mai mare.

In acelasi timp, vedem si riscurile legate de lipsa de transparenta. Exista asadar riscuri care ameninta protectia investitiilor si integritatea pietei, dar si riscuri implicate de actiuni de spalare de bani, potentiale fraude sau hacking.

 

Trebuie sa continuam monitorizarea evolutiilor din acest domeniu si trebuie sa facem acest lucru si in cooperare cu partenerii nostri internationali din Consiliul pentru Stabilitate Financiara sau cu cei din Grupul G20.

 

Una dintre provocarile activelor cripto este cum sa le clasificam si daca sau cum sa aplicam regulile financiare UE existente asupra acestor active sau daca avem nevoie de noi norme UE.

 

In acest context, lucram impreuna cu autoritatile europene de supraveghere asupra a ceea ce numim cartografierea reglementarilor activelor cripto pentru a raspunde exact la aceste intrebari. Multe dintre statele membre sprijina astazi necesitatea unei astfel de cartografieri, deci asteptam sa finalizam aceasta evaluare in cursul acestui an. Acest lucru va oferi o baza solida pentru a continua si pentru a decide cu privire la pasii ulteriori in acest domeniu.

 

De asemenea, mentionez ca am extins deja domeniul de aplicare al legislației UE privind combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului asupra activitatii platformelor de schimb de active cripto si al furnizorilor de portofele cripto.”

Pozitia Romaniei. Ce spune ministrul nostru de finante?


Intr-un comunicat de presa publicat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice singurul paragraf despre discutia legata de sectorul cripto din cadrul reuniunii ECOFIN de la Viena este următorul:

“In discutiile privind propunerile pentru impozitarea economiei digitale, Romania si-a reiterat sprijinul pentru eforturile de identificare a unei solutii comune la nivelul Statelor Membre UE si pentru cooperarea cu OECD pentru adoptarea unei solutii la nivel global.”

Desi foarte scurt acest paragraf, el spune extraordinar de multe despre felul in care autoritatile noastre abordeaza subiectul. La doua dintre aceste aspecte m-as referi pentru ca le consider importante si pentru ca reprezinta esenta a ceea ce ar trebui schimbat prin demersurile comunitatii cripto din Romania:

  1. In comunicatul MFP se aminteste exclusiv de taxarea economiei digitale, dar nu se spune nimic despre un subiect care este distinct si nu se subordoneaza catusi de putin taxarii economiei digitale, dimpotriva: “the economic potential and the risks of crypto-assets and crypto-currencies” (potentialul economic si riscurile activelor cripto si criptomonedelor). Ce ne spune aceasta omisiune? Faptul ca autoritatile romane nu realizeaza inca potentialul urias pe care Romania il are in industria cripto si cat de mari ar putea fi castigurile atat in zona incasarilor bugetare, cat si in zona cercetarii, a dezvoltarii economice, a pastrarii resurselor umane cu inalta calificare in tara. CRIPTO ar trebui sa reprezinte pentru Guvernul Romaniei mai mult decat un domeniu care trebuie (si suntem de acord) sa fie taxat! Este noul “domeniu-vedeta” care poate aduce economiei romanesti ceea ce IT-ul i-a adus in ultimii 10 ani multiplicat insa de multe ori. Si nimic nu este intamplator: industria cripto are un potential enorm in Romania tocmai pentru ca se poate baza pe resursele umane din IT-ul romanesc, pe creativitatea si expertiza programatorilor romani.
  2. MFP ne spune ca “Romania si-a reiterat sprijinul pentru eforturile de identificare a unei solutii comune”. De ce?! De ce trebuie Romania sa astepte si sa mearga in ritm cu toata Uniunea Europeana? De ce trebuie sa fim un “follower” fara initiativa in loc sa ne facem noi propriul set de reglementari care sa clarifice felul in care afacerile cripto se pot dezvolta in Romania? Deja alte tari membre au facut acest lucru. Polonia, Estonia, Malta, Lituania au vocatie de pionieri ai domeniului si “fura” startul, deși România ar putea sta lejer în fruntea lor. Pentru companii inregistrate in aceste tari vor ajunge sa lucreze tinerii romani. Cu atat mai mult cu cat Romania urmeaza sa preia la 1 ianuarie 2019 presedintia Consiliului Uniunii Europene, este de dorit  ca tara noastra sa isi construiasca propria strategie de dezvoltare a industriei cripto, dar si propria strategie pentru cercetarea, dezvoltarea si adoptarea la scara larga a tehnologiei blockchain. Cu asemenea strategii putem ulterior, in prima jumatate a lui 2019, sa promovam in cadrul UE o forma de reglementare unitara care sa tina cont de interesele legitime ale Romaniei si ale programatorilor romani.

 

In concluzie, la Viena s-au intalnit decidenti ai finantelor UE care au decis ca inca nu pot decide, nu pentru ca nu-si doresc acest lucru ci pentru ca inca nu exista o gandire coerenta in acest sens. In tehnologie important este cine si cat de repede face primul pas. Conglomeratul European a reactionat de-a lungul timpului la evolutiile tehnologice intr-un ritm care a impins, in ultimii 20 de ani, majoritatea companiilor inovatoare sa-si desfasoare optim activitatile in alte parti ale lumii.

Capitala inovatiei mondiale inca nu se afla in Europa si se pare ca nici nu exista premize serioase pentru o mutare in viitorul apropiat. Ramanem cu titlul de “leagan al civilizatiei moderne” si cu birocratia care face ca totul sa se intample intr-un ritm mult mai lent in UE.

Acest articol nu este o critica adusa autoritatilor ci doar o constatare care nu cadreaza cu strategia de dezvoltare a UE pe urmatorii 20 de ani.

Sursa imagini: cmhglobal.in, Bitrates.com, news.bictoin.com, cointelegraph.com.

 

Leave A Reply

Your email address will not be published.